România și problema pirateriei

După cum spune o glumă, există doar două categorii de oameni: cei care o fac și cei care nu recunosc că  fac. Vorbim desigur despre acea latură a pirateriei care presupune descărcarea și punerea la dispoziție de fișiere în scop personal și necomercial prin intermediul Internetului. Dacă veți întreba un oficial al statului sau un reprezentant al asociațiilor antipiraterie, vă vor spune această acțiune este o infracțiune, prezintă un mare pericol social  și aduce mari prejudicii unor  autori,  interpreți și altor categorii de creatori. Nimeni  nu va putea însă să prezinte date certe despre pericolul social al acestei fapte și prejudiciile despre care vă vor vorbi.

Ce ziceți să facem o prezentare a unor fapte concrete, binecunoscute și de necontestat:

1. Pirateria software din anii 90 a avut un rol hotărâtor în familiarizarea românilor cu IT-ul, a dat naștere la generații întregi de specialiști români în IT și a constituit începutul marilor companii de software românești.

2. Casetele audio vândute la colț de stradă în anii 90 au creat o cultură muzicală și au inspirat mulți artiști români, fiind inclusiv la baza unor case de discuri din prezent.

3. Cărți publicate în restul lumii au fost traduse în anii 90 fără autorizare și puse la dispoziția publicului român, la fel cum cărțile fotocopiate au adus cultură occidentală în spatele Cortinei de Fier.

Din cele 3 fapte enumerate mai sus rezultă că “pirateria” a avut impact social pozitiv și a contribuit la dezvoltarea societății românești.

În continuare, societatea românească nu a atins un nivel de dezvoltare economică ce ar putea permite cetățenilor români să fie la nivel de egalitate cu cetățenii din alte state în privința capacității de a plăti pentru software și produse de divertisment.

Nimeni nu a reușit pînă în prezent să prezinte un studiu asupra pericolului social pe care pirateria în scop personal și necomercial îl reprezintă pentru societatea românească. Nimeni nu a prezentat un studiu independent din care să rezulte în mod concret că pirateria în scop personal și necomercial a contribuit decisiv și la scară largă la reducerea creativității unor persoane sau companii.

În continuare, societatea românească are nevoie de sprijin pentru a se dezvolta.

Ce primim în schimb: proiecte de legi privind cenzura Internetului, cenzura presei, înăsprirea pedepselor pentru punerea de fișiere la dispoziție prin Internet, beneficii ale aderării la UE precum aplicarea directă a a unor acorduri precum ACTA sau amenințarea introducerii unei legislații precum HADOPI din Franța.

Partidul Piraților militează pentru ca societatea românească să aibă în continuarea șansa de a se dezvolta, pentru ca Internetul ca mijloc de educare și informare să fie acceptat așa cum este, pentru ca norma socială pe care toți o urmăm să nu mai fie incriminată de stat pentru interesul comercial al unui grup restrâns.