Calul Troian al cenzurii

…sau feriți-vă de politicienii care spun ă vă vor binele.

Sub pretextul grijii pentru morala poporului, Guvernul a formulat o propunere de modificare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, republicată. Aparent guvernul a terminat de rezolvat problemele economice, a salvat sistemul de sănătate și pe cel de educație și a trecut la problema gravă a coruperii morale a poporului român prin intermediul internetului și mai ales prin site-urile “cu caracter pornografic”.

Sub pretextul soluționării unei probleme, fără a defini cu exactitate în ce constă ea, dar instituind un stric sistem de sancționare, Guvernul promovează un proiect de lege care conține următoarele prevederi:

“(2) În cazul unor încălcări repetate ale art. 7 alin. (2), respectiv în cazul încălcării art. 7 alin. (3), Autoritatea va putea solicita furnizorilor de servicii prevăzuți de dispozițiile Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată, pentru o perioadă de maxim 30 de zile, blocarea accesului la site-ul în cauză sau la conținutul respectiv.

(3) Măsura de blocare a accesului prevăzută la alin. (2) va fi pusă în aplicare de către furnizorii de servicii în termen de 2 zile de la data comunicării acesteia.”

Iată cum se acordă dreptul unei autoritțăi administrative de a decide unilateral interzicerea accesului publicului la un site de Internet fără existența unei decizii judecătorești de restricționare a drepturilor persoanei și prin obligarea furnizorilor de servicii de a cenzura conținutul comunicațiilor.

La o prima vedere se încalcă: prezumpția de nevinovăție, limitele atribuțiilor puterii executive, limitele puterii judecătorești, secretul corspondenței sau principiul neutralității furnizorului de comunicații față de conținutul transmis.

Mergând mai departe cu analiza vedem că se instituie un sistem de filtrare a conținutului comunicațiilor prin Internet, se obliga furnizorul de comunicații să organizeze și mențină filtrul și se dă dreptul unei autorități  în subordinea guvernului (deci controlată politic) de a decide ce conținut avem dreptul să accesăm.

Faptul că prevederea a fost inclusă într-o lege despre care se spune că ar combate “pornografia” este tipic pentru încercările statelor de a își crea sistemul de cenzură a Internetului. O încercare similară a fost respinsă în Germania, iar singurele exemple în funcțiune sunt cele ale Chinei și Iranului.

Acum, când am putut observa toți faptul că politicienii lumii nu evită să stopeze informația prin împiedicarea accesului la Internet (vezi Egipt și Libia) iată că și în România se încearcă instituirea cenzurii.

Dacă vreți ca propunerea legislativă să nu însemne începutul sfârșitului libertăților individuale în România, semnați petiția:

http://www.petitieonline.ro/petitie-p27497058.html