Brevetele genetice umane – cazul Myriad

Atunci când vorbim de brevete și de efectul lor negativ, de cele mai multe ori este invocat cazul brevetelor pe medicamente, mai ales datorită impactului uman pe care aceste brevete le au. Însă există o altă categorie de brevete care au un efect negativ similar, dar se discută prea puțin: brevetele pe gene (sg. genă)

Gena este unitatea genetică purtătoare a eredității în organismele vii, iar Biroul de Brevete și Mărci Înregistrate din S.U.A (USPTO) acordă brevete pe gene umane, astfel încât cei care dețin aceste brevete au dreptul exclusiv, timp de 20 de ani, asupra compoziției chimice, asupra mutașiilor și asupra modului de utilizare, fie el comercial sau nu, al acelei gene. Într-un studiu din 2005, se arăta că-n acel moment, din 23.688 de gene umane, existau brevete pe 4.382, ceea ce reprezenta cam 20% din genele umane.

Situația pe care doresc s-o exemplific este cea a companiei Myriad, ce deține brevete pentru genele BRCA1, din 1994, și BRCA2, din 1995, și care, din 1999, este singura companie care oferă teste de diagnosticare a acestor gene, contra suma de 3.000 de dolari. Aceste două gene, dacă posedă anumite mutații, sunt un indicatori al posibilității ca persoana care le posedă să  contracteze cancer mamar sau ovarian, în cazul unei femei, sau cancer de prostată, în cazul unui bărbat. Este important de reținut că decoperirea acestor gene a fost un efort colectiv al cercetătorilor din întreaga lume, iar compania Myriad a fost doar prima care a înregistrat-o la biroul de brevete.

De altfel, pe 12 mai 2009, ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile) și PUBPAT (Fundația Publică a Brevetelor – un ONG ce militează împotriva abuzului din sistemul de brevete), împreună cu alți 18 reclamanți, au dat în judecată Myriad Genetics, pe motiv că brevetele genetice încalcă Constituția SUA și drepturile cetățenilor la informare, și subminează liberul schimb de informații în mediul științific. Precedentul legislativ american interzice obținerea brevetelor pe „produse ale naturii”, însă o decizia a Curții Supreme a decis că bacteriile modificate genetic, produse în laborator pot fi brevetate, astfel încât situația genelor umane era într-o zonă legislativă gri timp de 20 de ani. Un caz similar a existat totuși în Australia, însă prin faptul că părțile au ajuns la o înțelegere, s-a evitat crearea unui precedent legislativ. Oricum este foarte probabil ca în cazul procesului Myriad să se ajungă la concluzia că genomul uman este un „produs natural”, iar astfel brevetele de acest tip să fie desființate. Totuși și în acest caz, brevetele pe derivatele din brevetul original, cum ar fi testele acestor gene, vor rămâne valabile, însă, în scurt timp, noua competiție apărută ca efect al liberalizării informației va anula avantajele pe care Myriad le-a deținut, ca urmare a monopolului creat de brevetele respective.

Iată deci cum un sistem gândit cu cele mai bune intenții, ajunge nu numai să sufoce aproape total inovația pe un anumit domeniu, chiar unul vital, cum ar fi cercetarea medicală, dar și să pună direct în pericol viața unor posibili pacienți prin concentrarea unui monopol în mâna unei singure companii, monopol ce menține abuziv la un preț ridicat un simplu test genetic. Această sitație nefericită, în care cercetarea acestor gene era restricționată de către compania Myriad, direct, și de către sistemul de brevete, indirect, a dus la o întârziere în dezvoltarea unor teste mai eficiente și mai ieftine, și implicit, a costat vieți omenești.

Articol inspirat din: H+ Magazine și ACLU (vezi și pagina Procesului)