Vrei să fii PIRAT?? Completează Formularul și trimite-l prin poștă: Partidul Pirat Romania, str. Horea nr.4, 400174 Cluj Napoca
blog

Brevetele genetice umane – cazul Myriad

Atunci când vorbim de brevete şi de efectul lor negativ, de cele mai multe ori este invocat cazul brevetelor pe medicamente, mai ales datoritǎ impactului uman pe care aceste brevete le au. Însǎ existǎ o altǎ categorie de brevete care au un efect negativ similar, dar se discutǎ prea puţin: brevetele pe gene (sg. genǎ)

Gena este unitatea geneticǎ purtǎtoare a ereditǎţii în organismele vii, iar Biroul de Brevete şi Mǎrci Înregistrate din S.U.A (USPTO) acordǎ brevete pe gene umane, astfel încât cei care deţin aceste brevete au dreptul exclusiv, timp de 20 de ani, asupra compoziţiei chimice, asupra mutaţiilor şi asupra modului de utilizare, fie el comercial sau nu, al acelei gene. Într-un studiu din 2005, se arǎta cǎ-n acel moment, din 23.688 de gene umane, existau brevete pe 4.382, ceea ce reprezenta cam 20% din genele umane.

Situaţia pe care doresc s-o exemplific este cea a companiei Myriad, ce deţine brevete pentru genele BRCA1, din 1994, şi BRCA2, din 1995, şi care, din 1999, este singura companie care oferǎ teste de diagnosticare a acestor gene, contra suma de 3.000 de dolari. Aceste douǎ gene, dacǎ posedǎ anumite mutaţii, sunt un indicatori al posibilitǎţii ca persoana care le posedǎ sǎ  contracteze cancer mamar sau ovarian, în cazul unei femei, sau cancer de prostatǎ, în cazul unui bǎrbat. Este important de reţinut cǎ decoperirea acestor gene a fost un efort colectiv al cercetǎtorilor din întreaga lume, iar compania Myriad a fost doar prima care a înregistrat-o la biroul de brevete.

De altfel, pe 12 mai 2009, ACLU (Uniunea Americanǎ pentru Libertǎţi Civile) şi PUBPAT (Fundaţia Publicǎ a Brevetelor – un ONG ce militeazǎ împotriva abuzului din sistemul de brevete), împreunǎ cu alţi 18 reclamanţi, au dat în judecatǎ Myriad Genetics, pe motiv cǎ brevetele genetice încalcǎ Constituţia SUA şi drepturile cetǎţenilor la informare, şi submineazǎ liberul schimb de informaţii în mediul ştiinţific. Precedentul legislativ american interzice obţinerea brevetelor pe „produse ale naturii”, însǎ o decizia a Curţii Supreme a decis cǎ bacteriile modificate genetic, produse în laborator pot fi brevetate, astfel încât situaţia genelor umane era într-o zonǎ legislativǎ gri timp de 20 de ani. Un caz similar a existat totuşi în Australia, însǎ prin faptul cǎ pǎrţile au ajuns la o înţelegere, s-a evitat crearea unui precedent legislativ. Oricum este foarte probabil ca în cazul procesului Myriad sǎ se ajungǎ la concluzia cǎ genomul uman este un „produs natural”, iar astfel brevetele de acest tip sǎ fie desfiinţate. Totuşi şi în acest caz, brevetele pe derivatele din brevetul original, cum ar fi testele acestor gene, vor rǎmâne valabile, însǎ, în scurt timp, noua competiţie apǎrutǎ ca efect al liberalizǎrii informaţiei va anula avantajele pe care Myriad le-a deţinut, ca urmare a monopolului creat de brevetele respective.

Iatǎ deci cum un sistem gândit cu cele mai bune intenţii, ajunge nu numai sǎ sufoce aproape total inovaţia pe un anumit domeniu, chiar unul vital, cum ar fi cercetarea medicalǎ, dar şi sǎ punǎ direct în pericol viaţa unor posibili pacienţi prin concentrarea unui monopol în mâna unei singure companii, monopol ce menţine abuziv la un preţ ridicat un simplu test genetic. Aceastǎ sitaţie nefericitǎ, în care cercetarea acestor gene era restricţionatǎ de cǎtre compania Myriad, direct, şi de cǎtre sistemul de brevete, indirect, a dus la o întârziere în dezvoltarea unor teste mai eficiente şi mai ieftine, şi implicit, a costat vieţi omeneşti.

Articol inspirat din: H+ Magazine şi ACLU (vezi şi pagina Procesului)

 
Comments