Agricultura si piratii

Ni se tot repetă ca România are un potențial agricol extraordinar, ca am fost grânarul Europei și ca dacă vrem putem hrăni multe zeci de milioane de oameni. Desigur, atunci când ne uităm la realitate și nu la postul tv cu acelasi nume, vedem câmpuri goale, câțiva mari producatori care au devenit adevarati baroni feudali în cele cateva zone care mai produc și o grămada de români plecați să muncească în agricultura altor țări.

Realitatea e că mitul României agricole este fals. Nici dacă am vrea nu am putea să ne transformam măcar în câțiva ani într-o țară cu o producție agricolă apropiată de visele care ni se servesc. De 21 de ani în România agricultura a fost, ca și alte industrii, distrusă sistematic.

Cred ca deja vă întrebați ce legătură au pirții cu agricultura. Ei bine, și pirații trebuie să mănânce și au ajuns să se întrebe ce și de unde să o facă. Din 2007 s-a iscat în mediul politic o dezbatere despre folosirea Organismelor Modificate Genetic (OMG) în agricultură. Dezbaterea e tardivă, pentru că din 1990 încoace, în agricultura românească se folosesc, fără ca publicul să fie informat , semințe aduse din alte țări, unele modificate genetic. Azi mâncăm OMG fără a fi informați și ceea ce este mai grav, nici nu avem o adevarată alternativă. Nu subiectul pericolului pentru sănătatea umană sau lipsa unui astfel de pericol, ci cel al lipsei posibilității de a alege este adevarata problemă. Atât timp cât genetica este departe de a avea răspunsurile necesare, orice discuție depre efectul OMG este doar teoretică și va atrage partizani și „specialiști” cu argumente pentru diverse teorii. Rămâne indiscutabil faptul că de regulă OMG au producții mai mari, ceea ce înseamnă profit mai mare pentru producător și așa se explică și lobby-ul pentru astfel de produse, inclusiv dezvăluirile Wikileaks despre implicarea partizană a unui fost ministru al agriculturii.

Ceea ce azi vrem să spunem este că românii sunt lipsiți de posibilitatea reală de a alege ceea ce să mănânce. Menționarea pe ambalaj a existenței OMG într-un produs ieftin nu înseamnă posibilitatea de a alege atât timp cât nu ne permitem să cumpărăm produsele mai scumpe, fără OMG.

Așa cum problema educației nu se poate rezolva mâine, nici problema alimentației nu are o soluție instant. Dar dacă nu se trasează o soluție și un drum de parcurs până la ea, vom continua să trăim sub spectrul foametei.

Ca pirați, vedem soluția pornind de la sprijinirea centrelor de cercetare și producție a semințelor nemodificate genetic adaptate cerințelor solului și climei din România, care permit obținerea de producții bune. Un alt pas este sprijinirea reală a producătorilor mici și mari, întâi prin informarea asupra soluțiilor tehnice moderne și apoi prin sprijin în implementarea lor. O ultimă propunere este etichetarea corectă a produsului, astfel încât să știm dacă un produs finit are în componență OMG și dacă animalul din care provine carnea a fost hranit cu produse din OMG.

Efectele pe termen mediu ar fi creșterea producției agricole în general și creșterea producției agricole fără OMG în special. O mai mare disponibilitate pe piață a produselor făr OMG ar duce și la prețuri competitive, astfel încât alături de etichetarea corectă vom avea o posibilitate reală de a alege ceea ce dorim să mâncăm.