ACTA – Parlamentul European cere transparenta si respectarea drepturilor fundamentale

Parlamentul European a votat ieri – 10 matie 2010 – o rezoluție prin care cere Comisiei să facă publice toate documentele legate de negocierile tratatului ACTA, în vedera unei transparențe totale și pentru a se respecta principiile democrației. Europarlamentarii au adoptat rezoluția cu un scor quasi-unanim, de 633 pentru, 13 împotrivă și 16 abțineri.

După cum afirmă Christian Engstrom, europarlamentarul pirat, „reprezentanții aleși din parlament au trimis un mesaj puternic. Am arătat faptul că nu acceptăm secretomania. Am demonstrat că suntem gata să apărăm internetul liber, deschis tuturor. Și am arătat că Parlamentul European nu este un preș”

Pentru a înțelege mai bine importanța acestei rezoluții, iată o parte din textul documentului adoptat:

„1.  subliniază faptul că de la 1 decembrie 2009 Comisia are obligația legală de a informa Parlamentul European de îndată și pe deplin în toate etapele negocierilor internaționale;

2.  își exprimă preocuparea cu privire la lipsa unui proces transparent de desfășurare a negocierilor privind ACTA, fapt ce contravine literei și spiritului TFUE; este profund îngrijorat […] că nu s-a cerut aprobarea Parlamentului pentru mandatul de negociere;

3. invită Comisia și Consiliul să acorde publicului și Parlamentului acces la textele și sintezele negocierilor privind ACTA, […]

6. invită Comisia să facă o evaluare a impactului aplicării ACTA asupra drepturilor fundamentale și protecției datelor[…], înainte ca UE să își dea acordul asupra unui text consolidat de tratat ACTA, precum și să consulte la timp Parlamentul cu privire la rezultatele acestei evaluări[…]

10. consideră că, pentru a respecta drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată respectând totodată pe deplin principiul subsidiarității, acordul propus nu ar trebui să permită introducerea unor așa-numite proceduri de „ripostă în trei etape” [legea celor 3 lovituri – notă PP],[…]

11. subliniază faptul că viața privată și protecția datelor sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene, recunoscute la articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care trebuie respectate țn toate politicile și reglementările adoptate de UE […]”

Tratatul de la Lisabona a întărit poziția Parlamentului European, unica instituție europeană aleasă prin vot direct, care se folosește de noile sale prerogative pentru a impune voința cerățenilor ân chestiunile comunitare. După cum spunea și Bogdan Manolea, în cazul SWIFT (un alt caz în care PE a pus piciorul în prag pentru a apăra libertățile civile): Parlamentul European „este un instrument mult mai democratic decit Parlamentul nostru si mult mai atent la semnalele cetatenilor sau ale societatii civile”, precum și o instituție unde „argumentele aduse chiar conteaza”. PE „vrea sa-si intareasca pozitia de a fi alaturi de cetateni”, mai ales in conditiile unui euroscepticism crescind” și e dispusă, după cum spune textul rezoluției adoptate, să ia „măsurile care se cuvin, inclusiv [aceea] de a înainta o acțiune în fața Curții [Europene] de Justiție pentru a-și proteja prerogativele”.

Pentru textul integral al rezoluției ân limba română [click aici]

Surse: Christian Engstr??m, La Quadrature du Net, Bogdan Manolea (Cazul SWIFT)

Alte articole de pe blog legate de subiectul ACTA: [click aici]