25 iunie 2021, Astăzi este ziua lui George Orwell. Are 118 ani și nu mai moare.

 

1.

Bine vă găsesc în Republica Fascistă România! Alo! E cineva aici?

Fascismul a fost și este analizat și definit de mulți oameni în multe feluri. Eu îl definesc astfel: Fascismul este antonimul Dualismului. Dicționarele limbii române ar trebui înzestrate cu această definiție, pentru că în acest moment o căutare „dualism antonim” nu returnează niciun rezultat.

Simplu, după capul meu: dacă „dualism” înseamnă coexistență a două principii sau a două elemente diferite, opuse (alb-negru, 0-1, fum-foc, femeie-bărbat, yin-yang, cer-pământ, suflet-trup, etc), atunci „fascism” înseamnă imposibilitatea coexistenței a două principii sau a două elemente diferite, opuse (vaccinat-nevaccinat, român-țigan/secui, homosexual-familist, etc).

Dacă dualismul este constructiv, rezilient, durabil și sustenabil, fascismul este distructiv și atât.

România a fost în toate felurile dar fascistă nu a fost (deși s-a mai încercat).

Uite că Ochiul Macabru al istoriei ne-a pus în rând cu lumea, astăzi, 25 iunie- de ziua domnului George Orwell, când intră în operă acest diktat, emanație a capetelor fierbinți ale orwellienilor țării Johanis, Câțu, Orban, Arafat, Parlamentul, Curtea Constituțională, Magistrați, Directori, Președinți, și orice persoană care are drept de decizie și control, oameni de ordine, portari. Și normal, restul poporului care-i urmează pe aceștia păscând și rumegând mititei și grătare.

Nimeni nu se revoltă. Totul este OK.

 

2.

25 iunie 2021 este o Zi Omagiu adus lui George Orwell, contribuția românească. Dacă Occidentul ne-a dat NSA, noi am dat Vaccinata.

Iată cum editorul-șef al The Guardian, Alan Rusbridger – care a prezentat în premieră povestea lui Edward Snowden într-o capodoperă a jurnalismului și s-a confruntat cu Big Brother în viața reală refuzând să predea datele lui Snowden guvernului – explorează paralelele, contrastele, și discursul civic esențial izvorât din diferența dintre cele două tabere specifice fascismului:

Pe măsură ce impactul deplin al dezvăluirilor Snowden s-a adâncit, mulți oameni au făcut aceeași legătură, iar Amazon a anunțat o creștere dramatică a vânzărilor a romanului Nineteen Eighty-Four . Pentru unii, tânărul analist NSA a dezvăluit o lume aproape orwelliană; alții au crezut că a descris o stare de lucruri pe care Orwell abia dacă și-ar fi putut-o imagina. Chiar înainte de Crăciunul 2013, un judecător districtual din SUA, Richard Leon, a declarat că capacitățile de supraveghere ale NSA sunt „aproape orwelliene”. Orwellian, dincolo de orwellian, nu chiar orwellian. Pe măsură ce dezbaterea a ricoșat în întreaga lume, a apărut în curând contra-școala: deloc orwelliană. Sau chiar, „Orwell a greșit”, ignorând atenționarea lui Thomas Pynchon cu privire la Nineteen Eighty-Four, că „profeția și prezicerea nu sunt totuna”. Non-orwellienii au fost ofensați că o carte care descrie o distopie totalitară a fost confundată cu eforturile uneia dintre cele mai deschise democrații liberale din lume de a se apăra. Așadar, dezbaterea despre natura „orwelliană” a ceea ce a făcut NSA a devenit un proxy pentru discutarea problemei în sine.

3.

Ilustrații și Film:

Ilustrații oferite de Folio Society © Jonathan Burton 2014

Film:  Nineteen Eighty-Four, cu Peter Cushing și Yvonne Mitchell