Vrei să fii PIRAT?? Completează Formularul și trimite-l prin poștă: Partidul Pirat Romania, str. Horea nr.4, 400174 Cluj Napoca
blog

TTIP-til: Intr-o frumoasa dimineata…Kafka nene! (2)

Continuăm serialul despre TTIP. De data aceasta despre o veche cunoștință, ACTA, deghizată bine, în hainele noi ale împăratului, și despre pasărea de pe gard, „revenirea economiei”!

Dar vă rog, înainte de a citi textul, pus la cale de piratul Alex Rădulescu, vizionați acest scurt youtube, să fie clar de unde vine TTIP:

3.TTIP vs ACTA sau “aceeasi Marie cu o palarie si mai mare”.

 

Am avut cu toții temerea ca ACTA ar putea trece de Parlamentul European, impunand procustiana legislație americană pentru drepturile de autor in Europa, cu toata gama larga de implicatii. Intr-o miscare vazuta doar ca o ambiție oligarhica de intreaga lume, in care un grup select de companii din industria de entertainment se agata cu dintii (si banii) de mediul economic actual, un mediu care îi pune în postura unor dinozauri: foarte mari, greoi, pe cale de disparitie.

Dupa ce vreo 10 ani au amestecat literele alfabetului în fel și chip (ACTA, PIPA, SOPA, CISPA), lobbyistii din SUA forțează speranta, incercandu-si norocul inca odata in TPP si TTIP, de data aceasta însămânțate cu repercursiuni mult amplificate.

 

1.Lipsa transparentei

Lipsa transparentei în procesul negocierilor, aproape totala și de aceasta data, este semn de ingrijorare. Așa cum ne-au obișnuit deja, negocierile pentru TTIP au inceput si au continuat in secret, societatea civilă fiind foarte putin bagata in seama. Ne amintim de ACTA si surorile sale: era “un joc de baieti mari, guverne si corporatii” nu pentru simpli cetateni informali.

Intr-o scrisoare (transpirată) adresata Congresului SUA, sunt mentionate in mod clar obiectivele acestui acord sosit de peste ocean:

  • Obtinerea unor angajamente din partea EU pentru protectia si impunerea drepturilor de autor si patente
  • Cautarea de noi oportunitati pentru a dezvolta si apara interesele companiilor, afacerilor și inovatorilor din SUA

(http://www.ustr.gov/sites/default/files/03202013%20TTIP%20Notification%20Letter.PDF)

 

2. Acordul pereche, TPP (transpirat) contine articole mult mai  ACTA decât ACTA

Datorita secretizării excesive din jurul TTIP, nu s-au aflat (încă) detaliile acordului. Totusi analizand termenii TPP, acordul pereche, reiese ca avem de-a face cu ceva mult mai rau decat a fost ACTA

TTIP si TPP vin ca un tot stereofonic, vizand practic crearea unei hiper zone economice avand SUA ca centru, care ne este descrisă ca fiind extrem de propice comertțului si schimburilor comerciale libere, inovației industriale, dezvoltare economica șamd.

Ambele acorduri au cel putin in Statele Unite un numar mare de lobbyisti si companii susținătoare, fiind in mare parte vorba de nume comune. Tinand cont ca este vorba de aceleasi mari grupuri si corporatii, putem fi de acord ca cel mai probabil isi vor dori in mare parte acelasi lucru de la ambele tratate.

Haideti sa analizam cateva puncte cheie ale TPP (http://infojustice.org/wp-content/uploads/2012/03/table-03222012.pdf)

  • Drepturile de autor valabile pe intreaga viata a detinatorului plus 50 de ani dupa moartea acestuia. Atenție: se prevede extinderea drepturilor de autor si in mediul digital!

Nu vom detalia sau argumenta aici despre „dreptul de autor”. În schimb avem tot dreptul să știm cum au de gând să extindă această lege în domeniul digitalului și în ce fel va fi acesta afectat.

Aceasta poate fi daunatoare culturii universale, blocand initiative de salvare a unor opere literare pe cale de disparitie in prezent. Un astfel de exemplu este digitalizarea cartilor a caror numar de exemplare este aproape de zero, si acelea fiind deteriorate. Vezi http://www.europeana.eu/portal/, http://www.gutenberg.org/.

  •   TPP (probabil si TTIP) obliga guvernele sa accepte o serie intreaga de conventii, tratate si protocoale

Spre deosebire de ACTA care nu obliga, noul tratat are caracter obligatoriu: vor fi acceptat in mod tacit dar legal o serie intreaga de acorduri pro-industrie (TPP, art 1.2 to 1.5)

  • Guvernele for fi fortate sa promoveze si sa sustina colectarea de date pentru combaterea si prevenirea incalcarii drepturilor de autor.

Formulare identica cu cea gasita in ACTA, articolul 11.2 este o dovada clara a trecerii si metamorfozarii ACTA in TPP si TTIP.

Prin acest articol, distribuitorii de servicii vor fi fortati sa inregistreze și să păstreze tot ceea ce trece prin reteaua lor. Aici apar 2 probleme majore: incalcarea dreptului la viata privata si costul acestei infrastructuri. Aceasta va fi creata fie din banii companiei rezultand in servicii mai scumpe (sau poate de mai slaba calitate pentru a se mentine pe piata) fie din bani alocați din bugetul statului. Acesti bani nu  vor mai merge in scoli sau spitale și drumuri, ci in spatii de stocare si de procesare pentru ca servicii și companii private sa se asigure ca au acces la tot ce facem pe internet.

  •  Partile semnatare (guvernele) pot implementa si extinde punerea in aplicare a drepturilor de autor(art 1.6)

Cireasa de pe tort: corporatiile cer guvernelor posibilitatea de a le oferi mai multa protectie si putere, niciodată mai putina. Cu alte cuvinte în acest nou acord fostul ACTA este chiar fundatia, minimul necesar de la care se pornește.

  •  Guvernul unei țări are obligatia de a oferi persoanelor sau companiilor venite dintr-o altă țară semnatară cel putin acelasi nivel de protectie a drepturilor de autor cât oferă persoanelor sau companiilor din țara proprie (art 1.7)

Astfel persoanele si corporatiile din Statele Unite vor avea in mod legal cel putin aceeasi protectie ca si cetatenii si companiile locale. Sau chiar mai multa protectie.

Guvernele se pun in situatia foarte periculoasa de a oferi drepturi mai mari celor din exterior (care nu platesc acelesi taxe sau poate chiar deloc). Conform definitiei, această prevedere constituie discriminare pozitiva pentru cei din afara tarii sau discriminare pentru propria populatie.

O comparatie completa a celor 2 tratate (ACTA-TTP) aici: http://infojustice.org/wp-content/uploads/2012/03/table-03222012.pdf .

Din peste 93 de articole comparate cel putin 10 articole sunt copiate cuvant cu cuvant din acordul ACTA,  restul avand efecte de aceeasi magnitudine sau chiar ai mare.

 

3. Uniunea Europeană are una din cele mai bune legislații privind drepturile de autor.

Noul regulament al Dreptului de Autor dă una dintre cele mai avansate perspective asupra relației public- autor. Trebuie să aflăm dacă prin TTIP se va permite companiilor private americane să reducă impactul acestui Regulament.

 

4. Si mai mult spionaj pe capul cetatenilor

Toate articolele prezente  în TPP si TTIP (cate se cunosc), reprezinta o forma incipientă, părțile avand  posibilitate de a fi suplimentate sau modificate oricând, în funcție de cerințele și nevoile semnatarilor.

Acestea deschid practic poarta catre o supreveghere interna tot mai mare, indiferent de motive. Aceasta crestere a supravegherii ar veni in urma unor altor randuri de presiuni diplomatice sau ale grupurilor de lobbying, noi cetatenii fiind mereu lasati la o parte in ceea ce priveste negocierile.


In concluzie, ACTA, SOPA, PIPA si toata seria alfabetara sunt mai permisive decât cele două acorduri negociate in prezent, TTIP si TPP. Corporatiile si-au amplificat jocul si pun si mai multa presiune pe guverne pentru si mai multa putere.

Consideram ca a venit vremea ca si noi, cetatenii informati si interesati de viitorul nostru, sa facem opoziție pentru drepturile noastre prin toate mijloacele posibile!

 

4. Eliminarea taxelor vamale si presupusa revenire a economiei

 

Cand vine vorba de TTIP si promovarea lui in media (media vestica, ca in cea din Romania este aproape inexistenta), ne sunt aduse din nou si din nou aceleasi două presupuse avantaje. Haideti sa le analizam inainte de a trece la posibilele repercursiuni ale acordului.

  • afirmație: TTIP va aduce o crestere de ~1% din PIB-ul UE

REALITATE: Statisticile care demonstreaza această creștere au fost facute cu suportul si pe banii unor mari grupuri financiare, suporteri ai TTIP (Deutche Bank, Citigroup, Santander, JP Morgan).

Realistic vorbind cresterea ar putea fi unde de 0.1% in 10 ani, deci 0.01 % pe an (Prof. Clive George,  senior economist la University of Manchester), neglijabil tinand cont de efectele secundare (http://www.opendemocracy.net/ourkingdom/clive-george/whats-really-driving-eu-us-trade-deal).

Daca este sa ne bazam pe modelul NAFTA, va exista intradevar o crestere a volumului de bani dintre cele 2 zone, doar ca acesti bani vor intra in marea majoritate in buzunarele corporatiilor si ale investitorilor. Cum?

Cand acordul Nord American a fost semnat, a avut două impacturi majore:

  1. Fermele americane au inceput sa exporte mai multe produse in Mexic, unde au distrus aproape in intregime sectorul economic agricol. Mexicanii, avand un model de ferme mici, neindustrializate, si care nici nu primeau subventii de la stat nu au putut face fata produselor mult mai ieftine din SUA (care subventioneaza masiv sectorul agricol). Astfel a avut loc un boost al comertului si mai multi bani au intrat in buzunarele mega-fermelor americane in detrimentul a zeci sau chiar sute de mii de someri mexicani.
  2. Odata cu sute de mii de someri au venit si corporatiile americane in Mexic. Acestea si-au mutat fabricile in tara sudica, unde datorita nivelului de trai scazut, si datorita numarului foarte mare de someri disperati, au avut acces la mana de lucru foarte ieftina.

Pe langa acestea, legile de protectie ale muncitorilor, aproape inexistente in Mexic au dat frau liber companiilor sa se foloseasca de muncitorii mexicani dupa cum au dorit.

Aceasta a dus a o crestere a volumului de bani circuland intre cele 2 state, sub forma profiturilor tot mai mari ale corporatiilor americane.

 

  • afirmație: TTIP ar aduce mii de slujbe noi in UE si SUA

REALITATE: Lasand la o parte primul argument care arata clar ca nefiind vorba de 1% din PIB ci mai debraba de 0.1% (care ar insemna teoretic 10% slujbe noi din acele mii sugerate), daca este sa luam ca model acordurile similare din trecut, TTIP ne poate costa mii de slujbe, poate chiar peste 1 milion.

In 1993 cand tratatul NAFTA era negociat, presedintele Bill Clinton a promis ca acest acord va aduce milioane de noi slujbe. Conform raportului Camerei de Comert  a SUA   (https://www.uschamber.com/sites/default/files/legacy/reports/1112_INTL_NAFTA_20Years.pdf) si a analizei Institutul de Politici Economice (http://www.epi.org/publication/webfeatures_snapshots_archive_12102003/) scazand din numarul de slujbe pierdute in urma NAFTA  numarul de slujbe noi aduse, rezulta un numar de 800.000 de locuri pierdute in realitate.

Cu alte cuvinte, da, TTIP va aduce cu siguranta mii de noi slujbe, dar ne va costa milioane in schimb. Si acesta nu este un compromis acceptabil in nici-un fel.

 

IMPACT 1: Crash al unui numar mare de industrii din EU

Analiza Comisiei UE asupra impactului TTIP spune ca urmatoarele industrii din UE vor avea de suferit in urma competitiei din SUA dupa reducerea taxelor vamale:

 

  • industria producatoare de carne,
  • industria de bio-combustibili,
  • industria de fertilizatori,
  • industria zaharului,
  • sectorul metalurgic,
  • industria de masinarii electronice,
  • industria lemnului, a hartiei, a serviciilor,
  • industria comunicatiilor si
  • industria  serviciilor private

 

(http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/march/tradoc_150759.pdf). 

Toate acestea vor resimti “un soc major” datorat corporatiilor americane. Deci din acest punct de vedere, am putea clona în Europa experiența NAFTA. Ce inseamna asta mai exact?

 

  • Mii de fabrici vor fi inchise sau falimentate,
  • Milioane de oameni vor ramane fara slujbe (impactul nr 2)
  • Industria americana sau mai exact corporatiile americane vor avea profituri si mai mari
  • UE va primi mai putini bani la buget (impactul nr 3)
  • Sute de mii de oameni vor trebui sa se mute in alte zone sau chiar tari pentru a avea o slujba, care va afecta puternic familiile si in special copiii (impactul nr 4) acestia fiind cei norocosi
  • Cei mai putin norocosi vor lucra slujbe mai prost platite, probabil cafenele, restaurante, reducand standardele de viata (impactul nr 4)
  • Cei deloc norocosi vor ramane someri, punand si mai mare presiune asupra bugetelor deja afectate ale tarilor membre UE (impactul nr 5)
  • Si toate acestea vor avea un efect de domino asupra somajului tinerilor din UE (care e in continua crestere) (impactul nr 7), asupra bugetelor in scadere, care la randul vor taia din banii destinati serviciilor medicale, scolilor, protectiei sociale, pensiilor etc…

 

Sistemul social- economic este asemeni unui organism si o actiune masiva precum TTIP va avea efecte la toate nivelele societatii. Inainte de a spune “Da, TTIP va aduce bani si slujbe” trebuie sa analizam si cati bani si slujbe vom pierde in schimb.

 

IMPACTUL NR 2: Milioane de oameni vor ramane fara slujbe

Matematica este una simpla si evidenta in acest caz. Mii de fabrici inchise, plus alte mii care reduc personalul, plus alte mii care nu vor mai angaja personal nou rezulta sute de mii, chiar milioane de slujbe pierdute la nivelul UE. 

Am observat asta cu ochii nostri odata cu caderea comunismului, cum fabricile s-au inchis, oamenii au ramas pe drumuri, ingineri ce pana atunci erau parte din clasa de mijloc ajunsi paznici pentru a-si putea hrani familiile.

Traim in Romania, si am avut parte de acest tratament odata. Acum vor sa ni-l aplice din nou, la nivel european .

Mai putem suporta inca o astfel de cadere liberă?

 

IMPACTUL NR 3: UE sau mai exact statele member vor primi mai putini bani la buget

Ce se intampla cand oamenii raman fara slujbe pentru bugetul statului? Nu se mai iau acei bani din salarii si astfel bugetele scad. La fel se intampla si cu taxele luate de la fabricile si firmele inchise, bani care nu vor mai veni la buget. Nici taxele pe profit.

Nu spunem ca acestea vor disparea complet, dar scazand taxele luate din salarii, scazand banii din taxele pe venit si pe profit ale firmelor si companiilor disparut si scazand taxele de la ceel ce castiga mai putin (dar inca exista) este clar ca tot si tot mai putini bani vor veni la buget.

Asta pe fundalul unor bugete in continua scadere, al numarului de companii tot mai mici pe fondul crizei economice, al masurilor de austeritate tot mai drastice. 

Dar de ce ne intereseaza pe noi de bugetul national? Ne intereseaza fiindca aceia sunt banii din care sunt platiti profesorii si functuionarii publici, aceia sunt banii din care scolile functoneaza, aceia sunt banii de pensii, de asigurari de sanatate, de alocatii care sunt tot si tot mai mici, in timp ce preturile si inflatia sunt in continua crestere. 

Nu e nevoie sa va prezint statistici si povesti din tari indepartate fiindca vedem toate acestea zi de zi, pe viu,  in societatea romaneasca, întâmplându-se chiar fara acest acord de “liber comert”. Vedem pensionarii care se descurca tot mai greu cu pensii tot mai mici, chiar parintii sau bunicii nostrii, vedem profesorii tot mai dezinteresati fiindca cum poti preda elevilor intr-un mod bun, cand tu abia traiesti de pe o zi pe alta? Si exemplele continua si nu trebuie decat sa va uitati in stanga si in dreapta.

 

IMPACTUL NR 4: Sute de mii de oameni vor trebui sa se mute in alte zone sau chiar tari pentru a avea o slujba.

Cunoscut in Romania ca  “fenomenul culegatorilor de capsuni”, am vazut cum inchiderea de fabrici si firme forteaza oamenii sa isi caute alte slujbe. 

Cei cu experienta si cunostiinte bune in domeniul lor isi vor gasi, poate in alte orase, poate in alte tari slujbe. Dar pentru aceasta vor trebui sa plece, sa isi lase familiile acasa. Cunoastem fiecare cel putin un exemplu de copii lasati acasa la bunici sau la matusi si unchi in timp ce parintii muncesc in alte tari pentru a putea asigura tariul acestora.

Dar stim ca banii nu sunt totul, si a creste fara un parinte langa tine te afecteaza in moduri care nu le vom vedea niciodata in rapoarte oficiale sau statictici. Vedem zi de zi cum copiii cresc fara un model de barbat sau de femeie in familie, nu stiu ce trebuie sa faca, cum sa se dezvolte, cum ar trebui sa fie ca si adulti si se pierd pe drum.

Multiplicati toate aceste cu 2 la noi in tara si aplicati la nivelul intregii Europe? Vom începe sa vedem adevaratul impact. 

Vedem aceeasi poveste cu persoanele din Asia de S-E care isi incearca zi de zi norocul cu sutele si miile in a intra in Australia sau persoanele din Africa si Orientul Apropiat care emigreaza in Europa. 

 

IMPACTUL NR 5: Cresterea somajului si a presiunii asupra bugetelor statale

Cei despre care am vorbit mai sus vor fi cei norocosi totusi, avand o slujba (orice slujba). Cum ramane cu cei care nu isi vor mai gasi de munca? 

Evident vor ramane someri, iar statul va trebui sa le ofere ajutor de somaj, o minimă subzistență. Crescand somajul, vor trebui directionati mai multi bani catre aceste ajutoare sociale.

Dar de unde? Auzim zi de zi aproape in media cum nu mai sunt bani la bugete, cum nu sunt bani de somaj sau de pensii, cum trebuie sa ne imprumutam de la banci sau organizatii internationale pentru a plati acele pensii si salarii ale bugetarilor si pentru scoli si spitale, iar pentru a ne imprumuta trebuie sa impunem si mai multe masuri de austeritate. 

Un cerc vicios ale carui efecte le vedem de mai mult de 5 ani de la inceputul crizei economice, ba chiar mai mult de 25 de ani in Romania. Nu v-am convins cu realitatea de zi cu zi? Nu trebuie decat sa cautam in presa cazurile Greciei, Spaniei, Italiei. Si toate acestea fara TTIP. Cum ne vom tine pe linia de plutire daca acesta va fi semnat?

IMPACTUL NR 6:Mai multi bani pentru corporatiile americane

Asta este efectul direct, companiile americane vor intra pe piata europeana, vor afecta serios competitia datorita preturilor mai joase (datorate calitatii inferioare si a subventiilor guvernului SUA). Vor avea astfel profituri tot mai mari. 

Ce ne intereseaza pe noi profiturile lor? Pai sincer sa fiu nu ne pasa in mod personal, dar nu ne putem bucura ca un multi-miliardar a mai facut inca cateva miliarde pe spinarea noastră si isi mai cumpara inca un iaht in timp ce noi in UE spalam puntea si vasele pe unde putem. 

Și odata cu mai multi bani, acestia vor avea si mai multa putere iar guvernele noastre vor avea si mai multa nevoie de banii lor, deci vor avea tot si tot mai mult de zis in deciziile guvernelor, guverne care ar trebui sa ne reprezinte pe noi, cetatenii, nu corporatiile.

IMPACTUL NR 7: Drumul larg deschis catre oligarhizarea societatii

Ce se va intampla cu toate acele fabrici inchise? Raman pur si simplu inchise? Dar cele care abia se mentin pe linia de plutire? Nu vor ramane toate inchise sau afectate, multe vor fi cumparate de marii investitori americani pe banii lor de trabuce. Astfel industria se va concentra in mainile a tot mai putini oameni, dupa cum se întâmplă de mai bine de 30 de ani in toata lumea. 

In prezent vedem cum industria auto este detinuta de cateva mari concerne, vedem cum marea parte a mass-mediei internationale este detinuta de 6 mega-corporatii (http://www.businessinsider.com/these-6-corporations-control-90-of-the-media-in-america-2012-6#!H8MuS), cum majoritatea industriei semintelor pentru agricultura este detinuta de 10 corporatii (http://www.nationofchange.org/10-companies-controlling-world-s-seed-supply-1382363748), cum 85 de oameni de varf detin tot atat cat 3 miliarde din oamenii din patura de jos (http://www.theatlantic.com/business/archive/2014/01/the-worlds-85-richest-people-are-as-wealthy-as-the-poorest-3-billion/283206/).

Este absurd!

IMPACTUL NR 8: Efectul de domino

Toate cele prezentate nu sunt decat efectele la o analiza de suprafata si sumara a ce s-ar intampla daca acordul ar fi semnat. Luand fiecare intamplare reala, si intrebandu-ne :”Ce impact va aduce aceast lucru?” mai departe ne duce catre efecte greu de analizat intr-un asemenea articol, fiind mai degraba material pentru carti intregi.

 

Balanta:

Punand in balanta cele cateva zeci sau sute de mii de slujbe cu milioanele pierdute, acele sute de milioane de euro adusi in comert si miliardele de euro pierduti, o societate europeana deja in pregul colapsului economic cu o societate si mai aproape de prapastie, putem considera ca intreagul acord TTIP precum si partenerul sau TPP sunt inaceptabile, dar decat sa mai dau eu din gura (sau tastatura) va las pe voi sa decideti dacă să fim pasivi și să acceptăm ce ni se întâmplă sau să avem puterea să ne opunem.

 
Comments